Ianuarie a fost cea mai încărcată lună din anul 2011, cu o mulţime de sărbători, Anul Nou, Crăciunul pe stil vechi, ziua Tatei, şi desigur luna nu putea să se încheie fără ziua mea. Am împlinit 21 de ani, vârstă la care putem spune că viaţa a început să scrie o nouă filă în cartea ei…
În februarie s-a început ultimul semestru de la facultate (licenţa, dar de fapt cine ştie poate nu a fost ultimul? La moment îmi doresc nespus de mult să mai fac odată licenţa la specialitatea Psihologie)… 3 săptămâni au trecut repede, nici nu am reuşit să observ când au zburat şi deja intram iarăşi în sesiune. Au trecut şi ultimele examene foarte repede, am răsuflat uşurat atunci, dar urmau alte examene cele de stat pe care le aşteptam să vină…
Martie şi Aprilie au trecut, aş putea spune fără nici-o însemnare foarte semnificativă! În aceste două luni mi-am desfăşurat practica de licenţă, am acumulat o oarecare experienţă în domeniu, mi-am pregătit teza de licenţă.
În luna mai am susţinut examenele de stat, examene care toată lumea ştie cum se susţin mai ales la ASEM (cea mai prestigioasă universitate din Republica Moldova, aha pe naiba, după ce am învăţat un semestru la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, ASEM e … cred că nu trebuie să scriu pe lung, cine cunoaşte mă va înţelege perfect).
Începutul celui mai frumos eveniment din acest an, cât şi din viaţa mea urma să se întâmple la sfârşitul lui mai, pe 30 mai mi se pare, când la evenimentul ,,Miss Universitate 2011” desfăşurat la Casa Sărbătorii, eu stând în VIP, am fost observat de o domnişoară care mai târziu urma să-mi devină parteneră de viaţă.
Astfel în luna iunie am susţinut teza de licenţă, la care am fost apreciat cu nota 5, fiind învinuit că aş fi cumpărat teza (care de fapt era scrisă de mine) şi primisem această notă, fiindcă refuzasem să le plătesc profilor cum făcuse ceilalţi (unii desigur), plătiseră de la 300 euro în sus pentru susţinere tezei de licenţă (cunosc cazuri reale). Tot atunci am avut o ceartă foarte semnificativă cu decanul facultăţii Contabilitate de la ASEM, discuţie care am înregistrat-o şi i-am spus celei din urma acest lucru şi a început să plângă…, am avut certuri şi cu fostul decan, cu prorectorul pe activitate didactică frecvenţă redusă care m-au făcut de nimic, peste câteva zile am fost telefonat de către anticamera rectorului ASEM şi am fost chemat la covor, clar lucru că am refuzat să merg fiindcă nu aveam nici-o vină. Chemarea rectorului a venit în urma faptului că i-am avertizat că dacă nu-şi cer scuze publice şi nu-mi măresc nota, îi voi acţiona în judecată, şi voi scrie articole în unul din ziarele Adevărul sau TIMPUL. Astfel după multe certuri, după multe sunete primite de la diferite persoane pe care nu le cunosc şi care mă avertizau că nu-mi voi lua diploma, într-un final mi-am luat diploma de licenţă!!! Am făcut cruce ASEM-ului şi mi-am promis să nu mă mai întorc niciodată acolo. (Despre acest caz o să revin la momentul oportun cu un articol detaliat)
Tot în luna iunie printr-un miracol am cunoscut-o pe I., merge vorba despre domnişoara care mă văzuse la evenimentul ,,Miss Universitate 2011”.
Stând într-o zi pe facebook (chiar de ziua surorii mele), invitam în prieteni persoane care prezentau interes pentru mine, printre acestea s-a nimerit şi ea, aşa am început să discutăm.
Hm, luna iulie a fost şi luna decisivă când am văzut-o prima dată pe ea, mi-a plăcut, ei îi plăcusem de pe 30 mai (vă spun po secretu, ea mi-a spus mai apoi, că ei ia plăcut atunci de mine, dar se gândise că sunt genul de băiat cu mulţi bani şi că nu credea că o să mă cunoască vreodată). Astfel am cunoscut dragostea adevărată şi fericirea mi-a pătruns în suflet.
Luna august a fost luna când am depus actele pentru masterat şi în urma examenelor susţinute am fost admis la master de profesionalizare la specialitatea Management la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Tot în această lună am efectuat şi diferite excursii prin ţară.
În septembrie s-au început din nou studiile, ceva nou, provocator, din primele zile m-au intrigat profii şi am pornit la treabă cu o dorinţă nespusă de cunoaştere. A fost şi ziua mamei, o zi foarte însemnată în an.
Tot pe parcursul acestei luni, am cunoscut familia Elaş, o familie model pentru multe familii, cât şi pentru mine. Nişte oameni deosebiţi, raţionali şi cu care ai putea sta de vorbă şi petrece timpul la nesfârşit.
Chiar la începutul lui octombrie am avut parte de un eveniment nemaipomenit de frumos, nepoţelul Justin a înplinit un anişor, ne-am distrat de minune la ziua lui (Justinel mai vreau aşa zile de naştere dar cred că se vor desfăşura deja peste ocean, când unchiul va veni în vizită). Tot în octombrie pe data de 20, tot familionul Tihai (Aliona, Valeriu, Justinel) şi-au luat zborul lung spre Canada, au plecat în speranţa unei vieţi mai bune şi mai luminoase. Le doresc nespus de mult să aibă parte de ceea ce şi-au pus în plan. Desigur că mi-i greu făpră ei, recunosc!
Noiembrie a fost luna cea mai grea din acest an, în care am avut parte de câteva momente nu chiar frumoase. Nu erau destule câte s-au întâmplat, că mă mai şi îmbolnăvisem într-un final…, am ieşit într-un final din toate.
Decembrie începuse la fel greu, urât, ca spre mijlocul lunii să revină soarele şi pe strada mea şi să se rearanjeze toate lucrurile la locul lor. Cel mai mult m-au bucurat succesele pe care le-am obţinut la master… cei câţiva de 9 şi de 10 la toate cele zece obiecte pe care le avusesem pe întreg parcursul semestrului. Spre sfârşitul lunii, am fost bucurat cu o ofertă generoasă de lucru, aştept deja să treacă Anul Nou, să mă apuc de treabă… sper să fie cu succes.
LA MULŢI ANI tuturor!!!