Viaţa ca un fluture albastru

A fost odată un bărbat căruia i-a murit soţia, astfel încît el locuia împreună cu cele două fete ale sale, care erau din fire foarte curioase şi inteligente. Fetele îi puneau mereu multe întrebări…, la unele ştia să le răspundă, la altele nu…

Tatăl lor îşi dorea să le ofere cea mai bună educaţie, de aceea într-o zi şi-a trimis fetele să petreacă o perioadă de timp în casa unui înţelept. Acesta ştia întotdeauna să le răspundă la întebările pe care ele le puneau.

La un moment dat una dintre ele a adus un fluture albastru pe care plănuia să îl folosească pentru a înşela înţeleptul.

– Ce vei face? o întrebă sora ei.

– O să ascund fluturele în mîinile mele şi o să întreb înţeleptul dacă e viu sau mort. Dacă va zice că e mort, îmi voi deschide mîinile şi îl voi lăsa să zboare. Daca va zice că e viu, îl voi strînge şi îl voi strivi. Şi astfel orice răspuns va avea, se va înşela!

Cele două fete au mers într-o clipă la înţelept şi l-au găsit meditînd.

– Am aici un fluture albastru. Spune-mi, înţeleptule, e viu sau mort?

Foarte calm, inţeleptul surîse şi îi zise:

– Depinde de tine…, fiindcă e în mîinile tale!

Morala: Aşa este şi viaţa noastră, prezentul şi viitorul nostru. Nu trebuie să învinovăţim pe nimeni cînd ceva nu merge; noi suntem responsabili pentru ceea ce dobîndim sau nu. Viaţa noastră e în mîinile noastre, ca şi fluturele albastru. De noi depinde să alegem ce vom face cu ea.

Sursa: DaMaiDeparte

2 thoughts on “Viaţa ca un fluture albastru”

  1. Bine zis … Asta e adevarul, noi suntem cei kare manevram orice directie a vietii…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *