10 cărţi de citit într-o viaţă

“Viaţa este prea scurtă pentru a citi cărţi proaste”, spunea celebrul dramaturg Gerhart Hauptmann. De aceea, din rafturile de moşteniri literare îţi recomandăm o listă de 10 cărţi de căpătâi pe care trebuie să le citeşti într-o viaţă. Dar continuă să completezi lista.

1. Război şi pace – Lev Nikolaevici Tolstoi

Povestind despre confruntarea a două familii importante, Bolkonski şi Rostov, Tolstoi face un remarcabil portret al Rusiei şi starea sufletească a societăţii în pragul conflictului apocaliptic cu Franţa lui Napoleon Bonaparte. Un roman prestigios, poate cel mai marcant dintre toate operele sale, “Război şi pace” i-a luat lui Tolstoi şase ani de lucru (1865-1869) ca să atingă cea mai desăvârşită formă a operei.

2. Divina Comedie – Dante Alighieri

O capodoperă a literaturii din toate timpurile, poemul moralizator al lui Dante descrie fascinanta ascensiune a omului la Divinitate şi călătoria mitică în “lumea de dincolo”.

Coborârea în Infern, trecerea prin Purgatoriu şi ascensiunea în Paradis, pe care le descrie cu o extraordinară frumuseţe artistică, sunt viziuni ce vor influenţa puternic literatura universală.

3. Crimă şi pedeapsă – Fiodor Dostoevski

Ideea suferinţei ca efect purificator şi şansa la mântuire sunt expuse într-un roman impresionant semnat de Dostoevski, considerat, pe drept cuvânt, unul dintre cele mai apreciate opere literare din toate timpurile.

Romanul spune drama lui Raskolnikov, un student care pune la cale uciderea şi jefuirea unei bătrâne cămătare, pentru a-şi rezolva problemele financiare, dar şi din dorinţa de a-şi demonstra lui însuşi că este îndreptăţit să o facă.

4. Muntele vrăjit – Thomas Mann

Muntele vrăjit se înscrie fără echivoc în categoria romanelor mari, fiind o admirabilă pildă despre sensul vieţii, moarte şi suferinţă, dar mai ales un îndreptar etic despre nevoia de adaptare.

Venit în vizită la vărul său internat, inginerul Hans Castorp se îmbolnăveşte de tuberculoză. Devenit peste noapte din simplu vizitator, pacient, personajul începe un lung proces de adaptare, ajungând în final să se abandoneze vârtejului pe care îl aduce războiul. Scena finală îl surprinde alergând printre tranşee, către un deznodământ incert.

5. Iliada şi Odiseea – Homer

De o valoare incontestabilă, marile epopei antice ale poetului grec Homer sunt, la mai bine de 2500 de ani, sursă nesecată de inspiraţie pentru filme şi spectacole de teatru.

Războiul troian, asediul Troiei, povestite în Iliada, şi aventurile lui Ulise (regele Odiseu) în timp ce se întoarce în Itaca, relatate în Odiseea, creează cea mai frumoasă mitologie, în care sunt antrenate zeităţile Olimpului, dar şi muzele lui Homer, invocate de autor la începutul operei.

6. Mizerabilii – Victor Hugo

Scris în exil, Mizerabilii este cel mai mare roman al lui Victor Hugo ce avea să devină unul dintre cele mai cunoscute romane ale secolului 19.
O adevărată frescă socială, Victor Hugo scrie un roman complex despre bine şi rău, lege şi dreptate, istorie şi reliegie, dar rezervă personajelor sale şi iubiri romantice.

Fost puşcăriaş, Jean Valjean caută să se îndrepte, încercând să îşi răscumpere greşelile prin fapte bune. Scriitorul va examina apoi impactul social al acţiunilor acestuia.

7. Demonii – Dostoievski

Un alt roman uriaş este fără îndoială Demonii, publicat pentru prima oară în 1872.

Construit ca o temniţă în care domneşte Răul, universul dostoievskian este scena pe care demonul moral Nikolai Stavroghin îşi împleteşte destinul cu cel al revolutionarului Piotr Verhovenski, ucigaş fără scrupule şi lider al unei bande de nihilişti care anticipează socialismul sângeros al secolului 20.

Sub o aură misterioasă, personajele îşi dezvălui treptat ticăloşiile pe care le ascund.

8. În căutarea timpului pierdut – Marcel Proust

O lectură filosofică şi un exerciţiu pentru conştiinţă, romanul deschide drumul introspecţiei în căutarea timpului pierdut, al tinereţii şi al iubirii trecute.

Proust revoluţionează ideea că timpul poate fi regăsit prin artă şi memorie, aşa încât lectura îţi va creea sentimentul că poţi retrăi timpul în toată bogăţia lui de senzaţii.

9. Anna Karenina – Lev Tolstoi

Ana Karenina este una dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste, care completează bibliografia cvasi completă de genuri pe care ţi-o recomandăn.

Pe lângă cele două poveşti de iubire, Tolstoi dă romanului său un sens filozofic şi o nemaiîntalnită profunzime psihologică, punându-şi personajele în faţa unor întrebări existenţiale despre sensul vieţii sau condiţiile morale ale căsătoriei, despre relaţia dintre viaţă şi moarte sau dintre iubire şi fericire.

10. De veghe în lanul de secară – J.D. Sallinger

Personajul principal, Holden Caulfield, un adolescent frustrat şi solitar, dat afară din patru şcoli, se hotărăşte să plece mai repede în vacanţă şi să hoinărească prin New York, oraşul natal, dar nu acasă la părinţi.

În cele câteva zile de libertinaj, el intră în contact cu mai multe persoane şi trece prin întâmplări care îl demoralizează constant, la finalul romanului cititorul aflând ceea ce, de altfel, nu era greu de intuit: că Holden îşi spune povestea dintr-un spital de boli mintale.

Sursa: Unica

21 de paşi spre o viaţă mai puţin stresantă

1. Învaţă cîteva tehnici de relaxare.

2. Fă o baie fierbinte.

3. Fă-ţi timp pentru o şedinţă de masaj.

4. Fă exerciţii fizice de la trei pînă la cinci ori pe săptămînă, de la douăzeci pînă la treizeci de minute. Exersează pînă ce transpiri. Forma fizică bună reduce stresul.

5. Nu te agita cu privire la lucrurile mărunte. Priveşte lucrurile dintr-o perspectivă corectă. Secretul este o viaţă echilibrată.

6. Bea multă apă şi mai puţină cofeină. Apa ajută la curăţirea organismului şi la îmbunătăţirea sănătăţii tale.

7. Mănîncă în mod corect. Elimină grăsimile din regimul tău. Mănîncă multe fructe şi legume.

8. Fii recunoscîtor. Numără-ţi binecuvîntările zi de zi.

9. Iartă. Resentimentele sunt prea grele ca să fie purtate.

10. Fă-ţi timp pentru a fi singur. Meditează.

11. Învaţă să rîzi. Înveseleşte-te. Umorul vindecă.

12. Cînd începi să e îngrijorezi cu privire la o situaţie, gîndeşte-te la cel mai rău lucru care ţi se s-ar putea întîmpla şi spune ,,Şi ce”?

13. Mergi mai devreme la culcare dacă simţi că nu dormi destul. Majoritatea oamenilor dorm cu o jumătate de oră prea mult în fiecare dimineaţă. Trezeşte-te devreme.

14. Gîndeşte pozitiv şi fii optimist. Aşteaptă-te la ce-i mai bun.

15. Încarcă-ţi bateriile. Distrează-te. Fă-ţi o pasiune. Scrie în calendarul tău: acesta este timpul pentru mine.

16. Stabileşte-ţi ţeluri personale realiste pe care să le poţi atinge.

17. Asigură-te că te ghidezi după harta corectă.

18. Dezvoltă obiceiuri de administrare mai bună a timpului. Concentrează-te la un singur lucru odată.

19. Învaţă să spui ,,NU” zîmbind. Nu te implica în prea multe lucruri.

20.Petrece timp bucurîndu-te cu cei pe care îi iubeşti . Dacă vei muri nu are să îţi mai pese de cît timp ai petrecut la birou.

21. Simplifică-ţi viaţa.

Secretul nu este acela de a încerca să eviţi stresul, ci să încerci să îţi echilibrezi viaţa în aşa fel, încît stresul bun să îl depăşească pe cel rău.

28 legi universale ale succesului

La fel cum sunt legi universale precum electricitatea, gravitaţia, magnetismul etc., Peter Arnold consideră că sunt cîteva legi care sunt universal aplicabile SUCCESULUI.

1. Legea dragostei. Iubeşte pe toată lumea ca pe tine însuţi. Toate celelalte legi i se subordonează acesteia şi nu intră în contradicţie cu ea. Este o regulă biblică. Se aplică la tot ceea ce facem ca indivizi, familii, oameni de afaceri, organizaţii, ţări. Are o bogăţie/valoare universală.

2. Legea cauză-efect. Există o ordine universală. Nimic nu este accidental. Totul se întîmplă cu un motiv. Pentru fiecare efect există o cauză sau un set de cauze.

3. Legea gândirii. Gîndurile se materializează. Noi devenim ceea ce gîndim.

4. Legea echivalenţei mintale. Pentru a avea succes într-un domeniu, trebuie să avem o imagine clară a acelui succes în mintea noastră, o imagine mintală a ideii noastre de succes, o viziune.

5. Legea corespondenţei. Viaţa noastră exterioară este o oglindă a celei interioare. Există o corespondenţă directă între experienţele şi gîndurile noatre pe de o parte şi atitudinea noastră, pe de altă parte.

6. Legea credinţei. Orice credem cu adevărat devine realitate, (inclusiv credinţa noastră că merităm succesul).

7. Legea valorii. Ceea ce credem şi apreciem cu adevărat se reflectă în ceea ce facem, chiar dacă poate cuvintele noastre sugerează altceva.

8. Legea motivaţiei. Tot ceea ce facem este declanşat de dorinţele noastre interioare, nevoi şi instincte, multe dintre ele venind din subconştient.

9. Legea activităţii subconştiente. Subconştientul nostru ne avertizează despre lucrurile din jur, în concordanţă cu dorinţele şi grijile noastre cele mai puternice.

10. Legea expectanţei. Ceea ce preconizăm cu încredere că se ve întâmpla, chiar se va materializa.

11. Legea concentrării. Indiferent asupra a ce ne concentrăm şi ne gândim în mod repetat, devine din ce în ce mai mult o parte a vieţii noastre interioare.

12. Legea obişnuinţei. Aproape tot ce facem este automat, rodul unui obicei. Obişnuinţele care ne îndepărtează de ţelurile noastre trebuie schimbate.

13. Legea atracţiei. Suntem cu toţii nişte magneţi vii. Atragem oameni, întâmplări şi împrejurări care se armonizează cu gândurile noastre dominante.

14. Legea alegerii. Suntem liberi să alegem ceea ce gîndim şi în consecinţă suntem liberi să alegem toate celelelte părţi ale vieţii noastre.

15. Legea optimismului. O atitudine mentală pozitivă va merge mână în mână cu succesul şi fericirea. Optimismul ne face plăcuţi şi vioi, mai susceptibili de a reuşi.

16. Legea schimbării. Totul se schimbă, nimic nu este fix. Dacă nu profităm de schimbare, vom deveni victimele ei.

17. Legea controlului. Avem părere bună despre noi înşine, datorită faptului că simţim că ne controlăm propria viaţă.

18. Legea responsabilităţii. Suntem pe deplin responsabili de ceea ce suntem, ceea ce avem, ceea ce devenim, şi tot ceea ce reuşim.

19. Legea compensaţiei. Cu ceea ce contribuim sau investim, aceea vom obţine. Întotdeauna vom fi recompensaţi pe deplin pentru ceea ce facem.

20. Legea serviciilor. Recompensa noastră va fi direct proporţională cu valoarea serviciilor aduse celorlalţi (sau, cum se spune, fii un stăpîn cu inima unui servitor).

21. Legea efortului aplicat. Toate lucrurile sunt sensibile la efort. De fapt, cu cît muncim mai mult, cu atît devenim mai “norocoşi”.

22. Legea supra-compensaţiei. Trebuie ca întotdeauna să “investim” mai mult decât obţinem; altfel nu vom obţine niciodată mai mult, decât avem în acest moment. Trebuie să facem mai mult pentru ceea ce suntem “plătiţi” pentru ca în timp să fim răsplătiţi cu mai mult pentru ceea ce facem. Principiul “oferă mai întâi, pentru a primi mai târziu”.

23. Legea “pregătirii”. Performanţa vine în urma unei pregătiri intense. Adevăraţii profesionişti investesc mai mult timp decât alţii în pregătire.

24. Legea eficienţei forţate. Pe măsură ce acţionăm devenim mai eficienţi. Niciodată nu avem timp să le facem pe toate, dar avem suficient timp să facem lucrurile cu adevărat importante.

25. Legea deciziei. Orice salt înainte îşi are rădăcina într-o decizie hotărîtă de a acţiona. Şi dacă o facem cu îndrăzneala, vom avea de partea noastră un sprijin nebănuit/neaşteptat.

26. Legea creativităţii. Orice progres începe cu o idee în mintea cuiva. Tot ceea ce mintea noastră poate concepe şi crede cu adevărat, poate să şi obţină.

27. Legea flexibilităţii. Ai şanse mai mari de reuşită dacă ştii clar ce vrei sa obţii dar rămâi flexibil în privinţa felului în care vei acţiona. Inflexibilitatea te poate face sa ratezi oportunităţi.

28. Legea perseverenţei. Abilitatea noastră de a persevera, în ciuda obstacolelor şi a dezamăgirilor, denota încredere în noi înşine. Perseverenţa este “o calitate de fier” în drumul spre succes.

Despre Prietenie

Se spune că a fi sincer înseamnă a nu ascunde nimic celuilalt, a te deschide tot. Este exact, dar criteriul acestei sincerităţi îl are întotdeauna celălalt, nu tu. Eşti considerat sincer nu ,, cînd nu ascunzi nimic” celuilalt, ci cînd nu ascunzi ceea ce aşteaptă de la tine să ascunzi. Este poate paradoxal, dar aşa e; sinceritatea ta nu se verifică prin tine, ci prin celălalt.

Eşti considerat sincer numai atunci cînd spui ceea ce vrea şi ceea ce aşteaptă altul de la tine să spui.

Dacă îi mărturiseşti unei prietene că e frumoasă şi inteligentă, în timp ce ea nu e nici una nici alta, nu eşti sincer. Dacă îi spui că e urîtă şi foarte deşteaptă, eşti sincer. Dar mărturiseşte-i că toate acestea n-au absolut nici o importanţă, că altele sunt lucrurile pe care ai dori să i le spui, că îşi macină timpul într-un mod stupid, că trăieşte o himeră, că visează la lucruri ce o îndepărtează de adevăr şi de fericire, atunci sigur nu eşti sincer, eşti nebun. (…)

În prietenie se întîmplă acelaşi lucru: eşti iubit nu pentru ceea ce eşti tu, ci pentru ceea ce vede şi crede prietenul tău în tine. Tu, omul, eşti sacrificat întotdeauna. Eşti iubit nu pentru tine, ci pentru ceea ce poţi da, ceea ce poţi justifica, verifica, contrazice sau afirma în sentimentele prietenului. Şi nu te poţi plînge, pentru că şi tu faci la fel; toată lumea face la fel. Continue reading Despre Prietenie